Sari la conținut

Mel Brooks

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mel Brooks

Mel Brooks, în aprilie 2010
Date personale
Nume la naștereMelvin Kaminsky
Născut (98 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Brownsville⁠(d), New York, SUA[7] Modificați la Wikidata
PărințiMax James Kaminsky[*][[Max James Kaminsky (process server)|​]]
Kate Kaminsky[*][[Kate Kaminsky (garment worker (1897-1989))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuFlorence Baum (1953-62, divorțat), 3 copii
Anne Bancroft (1964-2005, pînă la decesul ei), 1 copil (Max Brooks)
Număr de copii4 Modificați la Wikidata
CopiiMax Brooks Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de film
regizor de film
scenarist
producător de film
compozitor
actor de voce[*]
scriitor
producător de teatru[*]
militar
producător de televiziune
textier
actor de televiziune[*]
jurnalist
libretist[*]
actor de teatru[*]
regizor[*]
producer[*][[producer (media and entertainment occupation)|​]]
dramaturg
umorist
director de imagine
textier[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[8] Modificați la Wikidata
Alma materAbraham Lincoln High School[*][[Abraham Lincoln High School (public high school in Brooklyn, New York)|​]]
Virginia Military Institute[*][[Virginia Military Institute (state-supported military college in Lexington, Virginia, USA)|​]]
Brooklyn College[*][[Brooklyn College (senior college of the City University of New York, located in Brooklyn)|​]]
Premii Oscar
Cel mai bun scenariu original (1968) pentru Producătorii
Întreaga carieră (2024) Modificați la Wikidata
Premii Emmy
Premiul Emmy pentru cel mai bun scenariu
1967 The Sid Caesar, Imogene Coca, Carl Reiner and Howard Morris Special
Premiul Emmy pentru cel mai bun actor invitat într-un serial de comedie
1997, 1998, 1999 Mad About You
Premii Tony
Premiul Tony pentru cel mai bun musical
2001 The Producers
Premiul Tony pentru cel mai bun scenariu
2001 The Producers
Alte premii
Premiul Saturn pentru cel mai bun regizor
1975 Young Frankenstein
Premiul Grammy pentru cel mai bun album de comedie
1999 2000 Year Old Man
Premiul Grammy pentru cea mai bună muzică într-un serial de comedie
2002 Recording "The Producers": A Musical Romp with Mel Brooks
Premiul Grammy pentru cel mai bun album înregistrat după un musical
2002 The Producers
Prezență online

Mel Brooks (născut Melvin Kaminsky;[9] n. , Brownsville⁠(d), New York, SUA) este un regizor, actor, scenarist și producător de film evreu-american.

Laureat al premiului Oscar. De-a lungul carierei sale a mai câștigat trei premii Emmy, trei premii Grammy, trei premii Tony și a fost nominalizat de patru ori pentru Globul de Aur.

Mel Brooks s-a născut în New York (cartierul Brooklyn), la 28 iunie 1926, într-o familie evreiască de proveniență germano-rusă[10], numele său real fiind Melvin Kaminsky. Tatăl său, Maximilian Kaminsky, era originar din portul baltic german Danzig (actualmente Gdansk, în Polonia), iar mama sa Kate Kaminsky (născută Brookman) era originară din Kiev.[11]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a înrolat în armata SUA, cu gradul de caporal.

După război, Mel Brooks a intrat în lumea show-bizz-ului, începând să cânte ca pianist și baterist în cluburile din New York. Cu această ocazie și-a ales pseudonimul Mel Brooks, pentru a se deosebi de trompetistul Max Kaminsky, celebru la acea vreme.[12] A început apoi să apară pe scenă, precum și la câteve posturi de radio, ca „stand-up comic”.

Tot în acea perioadă, Mel Brooks a început să lucreze ca scenarist în show-bizz. Împreună cu Woody Allen, Neil Simon și alții, a scris scenarii pentru Sid Caesar’s Your Show of Shows, care a devenit ulterior Caesar’s Hour.

A lucrat împreună cu Buck Henry la realizarea seriei NBC‎ Get Smart, difuzată între 1965 - 1970.

Primul film realizat de Mel Brooks, The Critic, (un scurtmetraj de animație regizat de Ernest Pintoff) a primit un Premiu Oscar în anul 1963.

Mel Brooks s-a căsătorit în 1964 cu actrița Anne Bancroft (cu care a avut un fiu, Max Brooks, născut în 1972); cei doi au format o familie până la decesul actriței (2005).

Scenariul scris de Mel Brooks pentru filmul The Producers (Producătorii) a fost un mare succes, filmul câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original în 1968. În timpul realizării acestui film l-a întâlnit pe actorul Gene Wilder cu care a colaborat ulterior, în multe din filmele sale.

În anul 1970, al doilea lungmetraj al lui Mel Brooks, The Twelve Chairs (Douăsprezece scaune), o ecranizare a nuvelei omonime scrise de Ilf și Petrov, nu a fost prea bine primit de către criticii de film de la Hollywood; a fost caracterizat ca fiind „prea evreiesc”.[12]

Gene Wilder i-a propus în 1974 un scenariu original: Young Frankenstein (Tânărul Frankenstein), o parodie a filmului Frankenstein realizat în 1931. Acest film s-a numărat printre cele mai reușite din filmografia lui Mel Brooks. În rolul lui Igor a jucat Marty Feldman, restul distribuției fiind completat de Teri Garr, Cloris Leachman și Peter Boyle. Într-un rol secundar, cel al pustnicului orb, a apărut Gene Hackman.

Mel Brooks și soția sa Anne Bancroft la Festivalul de Film de la Cannes din 1991

În 1976, Mel Brooks a avut un nou mare succes cu filmul Silent Movie (Comedie mută '77), pe care l-a realizat pornind de la o idee îndrăzneață: primul lungmetraj mut de comedie după patru decenii de la introducerea filmului sonor la Hollywood. Distribuția filmului i-a cuprins (în afara lui Mel Brooks, în rolul principal) pe Dom DeLuise, Marty Feldman, Sid Caesar și Bernadette Peters. De asemenea, în film au apărut (jucându-și propriile personaje) Paul Newman, Burt Reynolds, James Caan, Liza Minnelli, Anne Bancroft și, în mod ironic, Marcel Marceau, care rostește singura replică sonoră din acest film mut: „Non!”[12]

Primul film realizat de Mel Brooks în calitate de producător unic a fost High Anxiety (Marea neliniște, 1977), o parodie a filmelor lui Alfred Hitchcock. Scenariul a fost scris de Brooks, Ron Clark, Rudy De Luca și Barry Levinson. În distribuție au figurat Brooks, Madeline Kahn, Cloris Leachman, Harvey Korman, Ron Carey, Howard Morris și Dick Van Patten. Filmul parodiază filmele clasice ale lui Hitchcock: Amețeala, Fascinație, Psycho, Păsările, La nord, prin nord-vest, Cu C de la Crimă și Suspiciune.

În 1987 a regizat filmul Spaceballs (Bilele spațiale), o parodie a filmelor SF, cu referințe îndeosebi la Star Wars. În acest film au jucat Bill Pullman, John Candy, Rick Moranis, Daphne Zuniga, Dick Van Patten, Joan Rivers, Dom DeLuise și, bineînțeles, Mel Brooks.

Mel Brooks a mai regizat filmele Life Stinks (Viață grea, 1991), Robin Hood: Men in Tights (Robin Hood: Bărbați în izmene, 1993) și Dracula: Dead and Loving It (Dracula: Un mort iubăreț, 1995).

În 2005 a avut un rol de voce în filmul animat Robots. A lucrat apoi la un serial de televiziune numit Spaceballs (continuare a filmului Spaceballs din 1987); premiera a avut loc la 21 septembrie 2008.

Regizor și scenarist

[modificare | modificare sursă]

Premii obținute

[modificare | modificare sursă]

De-a lungul prodigioasei sale cariere artistice, Mel Brooks a fost recompensat cu mai multe premii de prestigiu, printre care:

  1. ^ https://peabodyawards.com/award-profile/mel-brooks/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Mel Brooks, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ Mel Brooks, SNAC, accesat în  
  4. ^ Mel Brooks, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ Mel Brooks, GeneaStar 
  6. ^ Melvin Brooks, Internet Broadway Database, accesat în  
  7. ^ „Mel Brooks”, Internet Movie Database 
  8. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ Parish, James Robert, It's Good to Be the King: The Seriously Funny Life of Mel Brooks (2007), Wiley, ISBN 0-471-75267-3
  10. ^ All about Jewish Theatre - Mel Brooks Arhivat în , la Wayback Machine., accesat 6 aprilie 2012
  11. ^ Filmreference.com - Mel Brooks Biography, accesat 6 aprilie2012
  12. ^ a b c Wakeman, John, World Film Directors, vol. 2, H. W. Wilson Company, 1988, pp. 162-167.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Mel Brooks la Wikimedia Commons